Bullying la Questfield International College, sesizări fără documente finale

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului impune o reacție instituțională clară, structurată și documentată. Lipsa unor măsuri concrete, însoțite de transparență și responsabilitate, poate conduce la agravarea efectelor asupra elevilor și la deteriorarea climatului educațional. Investigarea modului în care o unitate școlară răspunde sesizărilor privind hărțuirea reprezintă un demers necesar pentru înțelegerea și prevenirea unor astfel de situații.

Bullying la Questfield International College, sesizări fără documente finale

O investigație realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție relevă o situație de bullying sistematic înregistrată pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei unui elev, transmise în scris, au evidențiat comportamente agresive și stigmatizare medicală, însoțite de o lipsă aparentă a unor măsuri administrative documentate. De asemenea, o poziționare verbală atribuită fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, a fost percepută ca o presiune indirectă de retragere a copilului din școală.

Semnalarea și evoluția bullying-ului în școală

Potrivit documentelor analizate și relatărilor familiei, elevul a fost expus zilnic unor manifestări de hărțuire verbală și excludere socială, incluzând insulte, umiliri publice și etichetări degradante. Aceste incidente s-ar fi desfășurat în prezența cadrului didactic titular, fără a se identifica în corespondență intervenții scrise sau decizii oficiale care să ateste măsuri concrete. Familia a transmis sesizări oficiale, cronologice și explicite către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și măsuri de protecție, însă răspunsurile primite au rămas predominant verbale și informale, fără documentație oficială.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în cadrul colectivului școlar. Conform specialiștilor consultați, acest tip de stigmatizare afectează profund percepția copilului asupra propriei identități și poate constitui o formă agravată de bullying. Documentele și mărturiile indică faptul că etichetarea nu a fost folosită în scopuri educaționale sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare, fără ca instituția să fi intervenit oficial pentru a opri acest comportament.

Gestionarea sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Familia a transmis în mod repetat solicitări scrise de intervenție, protecție și clarificări, însă analiza corespondenței nu relevă existența unor decizii administrative sau planuri de intervenție asumate. Intervențiile instituției au fost descrise ca limitate la discuții informale, fără procese-verbale, sancțiuni aplicate sau monitorizare formală. Această lipsă de documentare reduce trasabilitatea și face dificilă evaluarea obiectivă a măsurilor, generând percepția unei pasivități instituționale în fața fenomenului de bullying.

Presiuni asupra familiei și excludere mascată

În contextul gestionării situației, familia a semnalat mesaje care ar fi sugerat că, în cazul în care nu sunt mulțumiți, pot opta pentru părăsirea școlii. O afirmație verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, a fost citată din relatările familiei, fără a reprezenta o concluzie a redacției privind intențiile financiare sau administrative. Această formulare poate fi interpretată ca un mecanism de excludere mascată, transferând responsabilitatea de protecție de la instituție către familie.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Documentele indică faptul că familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului de impact negativ asupra copilului în cazul divulgării în mediul școlar. Cu toate acestea, relatările indică faptul că aceste informații au ajuns în circuitul intern, iar copilul ar fi fost interpelat public în clasă cu privire la demersurile administrative, situație ce ar fi generat presiune psihologică suplimentară.

Răspunsul instituției și documentele administrativ-informale

Reacția conducerii școlii la sesizările scrise nu s-a materializat în decizii asumate sau comunicări oficiale, ci într-un formular informal de tip Family Meeting Form. Acest document, conform analizei redacției, nu conține elementele caracteristice unui act instituțional cu responsabilități clare sau termene de implementare, ceea ce ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea intervenției. Lipsa unor rapoarte, planuri de intervenție sau sancțiuni formale accentuează percepția unei gestionări minimale a fenomenului.

Impactul psihologic atestat și reacția întârziată a școlii

Un raport psihologic detaliat, furnizat redacției, descrie consecințe emoționale grave asupra copilului, rezultate din expunerea prelungită la bullying în mediul școlar. Aceste efecte includ anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, indicând o suferință emoțională semnificativă. Reacția instituției la această situație a fost declanșată abia după implicarea unei echipe juridice a familiei, ceea ce sugerează o întârziere semnificativă în asumarea responsabilității. Într-un email adresat părinților în ianuarie 2026, conducerea a redus situația la „interacțiuni spontane dintre copii”, minimalizând astfel gravitatea sesizărilor documentate.

• Sesizări scrise și documentate transmise pe parcursul a peste opt luni
• Lipsa unor măsuri administrative asumate și documentate
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului din școală
• Gestionarea confidențialității neclară și expunerea copilului
• Reacție instituțională întârziată, declanșată de demersuri juridice

Concluzii privind responsabilitatea instituțională și transparența

Din materialele puse la dispoziție și analiza corespondenței rezultă o discrepanță semnificativă între poziționarea publică a Questfield Pipera, care promovează valori precum siguranța și excelența educațională, și modul concret în care au fost gestionate sesizările privind bullying-ul și stigmatizarea medicală. Lipsa unor răspunsuri scrise detaliate, a deciziilor asumate și a măsurilor monitorizate ridică întrebări cu privire la capacitatea instituției de a asigura protecția emoțională a elevilor și de a reacționa adecvat în situații de criză. Totodată, exprimarea verbală atribuită fondatoarei, care sugerează opțiunea familiei de a părăsi instituția, indică o posibilă cultură organizațională orientată spre evitarea conflictelor în detrimentul soluționării efective.

Redacția menționează că nu a primit un punct de vedere oficial scris din partea conducerii școlii privind aceste aspecte, iar interpretările prezentate se bazează strict pe documentele și declarațiile puse la dispoziție. În acest context, cazul de la Școala Questfield Pipera ilustrează necesitatea unor mecanisme transparente, asumate și documentate pentru prevenirea și combaterea bullying-ului în mediul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro